Copilărie, mai vino o dată şi pe la mine!

Copilăria fiecărui om de astăzi este cea mai frumoasă parte a vieţii sale. Fiind singurul copil al familiei mele şi singurul nepot al ambelor perechi de bunici, am fost, să fiu sincer, uşor răsfăţat în primii 5 ani ai vieţii, am primit foarte multe jucării mai mari sau mai mici, pe care acum le-am uitat complet. Nici măcar nu le mai am. Dar după acei 5 ani au urmat alţii şi mai frumoşi, în care zburdam şi ţipam de mama-focului pe străzile oraşului lui Caragiale.

Oh, dulce copilărie, unde eşti?
Copilăria mea a fost extrem de frumoasă. Eram activ foarte multe ore pe zi. Îmi aduc aminte cu plăcere că încerca de zor bunica să mă convingă să dorm după-amiaza, cum făceau majoritatea copiilor, dar nu putea. Nu era felul meu. Aveam un joc cu tetris, negru, cu butoane galbene (pe acesta nu l-am uitat), de care nu prea mă dezlipeam. Eram prezent cu el şi pe afară, şi chiar îl împrumutam şi la alţi copii în timp ce mai săream la un "şotron" sau la "ţară, ţară vrem ostaşi". La "castelul" eram nr. 2 tot timpul. Aveam un prieten care mă învingea la ochirea pietrelor cu mingea, iar la fugă pleca de pe loc cu a treia. I se spunea Ghepardul. Dar mă revanşam la 21-a; cine îşi mai aminteşte de acel joc în care cineva stătea în poartă, iar ceilalţi trebuiau să îi dea gol, după ce o pasau, fără ca mingea să atingă pământul? În caz contrar sau dacă se dădea pe lângă poartă, intrai în în ea şi trebuia sa aperi cât mai bine, căci odată ajuns la 21 de puncte (fiecare schemă avea un anumit punctaj: şut simplu – 2 pcte, genunchiul – 3 pcte, printre picioare – 5 pcte, călcâiul – 10 pcte, umărul – 10 pcte, foarfeca – 21 pcte.) părăseai jocul. Câştiga cel cu numărul mai mic de pcte acumulate.

"Pititea", seara, era cel mai adorat joc. Ştiu că părerile sunt împărţite, dar măcar o dată în viaţă trebuie să recunoaştem ceva, că nu ne costă nimic. Când auzeam că se pregătea jocul, intram repede în casă, mă echipam în ceva de culoare neagră şi ieşeam. Tot timpul mă camuflam bine. Stăteam într-un loc şi aşteptam să fiu găsit, iar de trişat nu trişam, nu mă întorceam în casă, cum făceau alţii şi mai ieşeau a doua zi.
Frumos!

Mai erau foarte multe jocuri: chiar şi cele de cărţi sau ţeava cu cornete. Aş putea povesti la nesfârşit, dar aici scriu un articol, nicidecum un roman.
Copii fiind aveam totuşi un regret. Pe timpuri nu existau locuri de joacă. Astăzi există parcuri mai multe şi terenuri sintetice (unele cu plată), noi însă nu am avut acest noroc şi de câte ori doream să mai încingem un fotbal în curtea şcolilor, eram alungaţi de jandarmi, de parcă ne-am fi pregătit să furăm ceva.
Locurile noastre de joacă erau străzile. Un noroc putem spune că am avut: nu erau atât de multe maşini ca acum, cel puţin în provincie. Acum străzile sunt sufocate de automobile. Nu mai putem să mergem nici pe trotuare, dar să se mai joace copiii pe acolo.
Grav!

Noi de atunci, ei de acum!

Acum, micuţilor le place mai mult să se joace pe telefon sau pe tabletă, nu mai urmăresc nici măcar desene animate cum o făceam noi: Songoku, Tom şi Jerry, Scooby Doo, etc. Mai nou caută filme care instigă la violenţă sau clipuri în care apar personaje mondene ce scot diverse sunete, iar ei le imită.
Trist!

Mă bucur că mi s-a oferit şansa de a-mi reaminti de copilărie şi am putut aşterne câteva idei. Odată cu acest articol am acceptat provocarea de a susține Urban Up!, un proiect inițiat de Asociația De-a Arhitectura, care le oferă elevilor de liceu o bună oportunitate de a-și cunoaște orașul. Proiectul a fost derulat în anul 2017 în cadrul programului „Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”. Totodată, pot fi organizate ateliere și în 2018, fie în licee, în săptămâna Școala Altfel, fie ca activități ale Clubului De-A Arhitectura. Detalii găsiți pe http://www.de-a-arhitectura.ro.

Despre proiect

Proiectul a vizat creșterea gradului de conștientizare în rândul liceenilor cu privire la legăturile care există între spațiile pe care le folosim zi de zi și procesele prin care ele se transformă. Scopul a fost ca aceștia să înțeleagă impactul spațiilor asupra calității vieții și să capete deschidere către o dezvoltare urbană „isteață” printr-o experiență educațională atractivă legată de aspecte ce trebuie cunoscute de orice cetățean: ce înseamnă a construi și a contribui la schimbarea mediului construit, ce servicii publice sunt necesare într-o localitate, rolul instituțiilor, condițiile de folosire în siguranță a spațiilor etc., ca sursă de dezvoltare personală, profesională și de civism.

Susţine Asociaţia De-a Arhitectura

Se construieşte prin educaţie. Construcţia creşte când:
  • Copiii şi adulţii înţeleg şi iubesc valorile mediul construit şi sunt activi în comunităţile lor
  • Profesioniştii mediului construit se implică prin educaţie în societate
  • În educaţie, joaca, experimentul şi creativitatea sunt luate în serios
  • Sponsorizarea Asociaţiei De-a arhitectura va ajuta la continuarea şi dezvoltarea proiectelor prezentate. Iată ce se va putea face:
  • Se va asigura acces la curs pentru mai mulţi copii din şcolile din întreaga ţară, asigurându-le materialele didactice (caietul elevului, materiale de bricolaj, materiale ajutătoare pentru expediţiile prin oraş).
  • Se va continua organizarea de întâlniri inspiraţionale ale copiilor cu arhitecţii.
  • Se va continua şi se va extinde formarea îndrumătorilor arhitecţi şi învăţători pentru proiectele educaţionale ale programului De-a arhitectura.
  • Se va mulţumi copiilor, învăţătorilor şi arhitecţilor care sunt, cu toţii, voluntari implicaţi cu curaj în derularea cursului: prin susţinerea evenimentelor prezentărilor finale şi prin premii acordate acestora.
  • Se va dezvolta această activitate pe termen lung şi se va îmbunătăţi vizibilitatea acţiunilor.

20%, ADICĂ DOUĂZECI LA SUTĂ

CUM?
Modalitatea de redirecţionare e foarte simplă:
1. Compania ta calculează suma aferentă celor 20% din impozitul pe profit. Suma redirecţionată nu poate fi mai mare de 5 la mie din cifra de afaceri. Aceste cheltuieli sunt deductibile.
2. Apoi încheie un contract de sponsorizare cu Asociaţia De-a Arhitectura.
3. Plăţile trebuie făcute până la 31 decembrie, pentru ca suma să poată fi scăzută din impozitul pe profit aferent anului fiscal.

Acest tip de sponsorizare nu presupune cheltuieli suplimentare şi nu afectează profitul net al companiei. Avantajele sunt libertatea de a alege destinaţia unei sume care, în alte condiţii, ajunge la stat şi susţinerea unei cauze bune, fără niciun fel de cheltuieli.

ÎNSCRIERI

Pentru Asociaţia De-a Arhitectura, anul şcolar 2018-2019 începe acum. Se pregătiesc deja cele necesare pentru a oferi asistenţă unui număr de clase din ciclul primar, şcoli de stat, care doresc să desfăşoare cursurile dezvoltate de noi:
  • PENTRU ELEVII DIN CLASA PREGĂTITOARE, I SAU A II-A: DE-A ARHITECTURA MINI, curs opţional (curriculum la decizia şcolii sau extracurricular)
  • PENTRU ELEVII DIN CLASA A III-A, A IV-A SAU A V-A: DE-A ARHITECTURA ÎN ORAŞUL MEU, curs opţional (curriculum la decizia şcolii sau extracurricular) ce face parte din oferta la nivel naţional, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4422 din 28 august 2014.
  • PENTRU ELEVII DIN CLASA A VI-A, A VII-A, A IX-A, A X-A SAU A XI-A: DE-A ARHITECTURA ÎN ŞCOALA MEA, curs opţional (curriculum la decizia şcolii sau extracurricular)
  • PENTRU ELEVII DIN CLASA A VI-A, A VII-A SAU A VIII-A: ŞCOLARI ÎN SIGURANŢĂ, curs extracurricular
  • PENTRU ARHITECŢI VOLUNTARI
În programul de asistenţă se pot înscrie numai clasele din şcolile de stat. Şcolile private care doresc sprijinul nostru ne pot contacta folosind adresa de e-mail: inscrieri@de-a-arhitectura.ro.

FORMARE

Asistența oferită de noi şcolilor conține pregătirea prealabilă a celor ce vor susţine cursurile opţionale în anul şcolar următor, profesorii claselor selectate și arhitecții voluntari ce îi vor spijini, aduși împreună pentru a consolida colaborarea în pregătirea și susținerea orelor, pentru a aprofunda conţinutul programului educațional, pentru a exersa metodele interactive de învăţare şi pentru a beneficia de transferul de experienţe de la un an şcolar la altul.

În funcţie de programul educaţional ales, înainte de începerea fiecărui an şcolar:
  • se vor ghida viitorii „îndrumători De-a arhitectura” în studierea individuală a materialelor metodologice şi didactice pentru familiarizarea cu structura şi conţinutul cursului, definirea nevoii de sprijin din partea asociaţiei şi clarificarea unor aspecte organizatorice necesar a fi întreprinse de către instituţia şcolară pentru desfăşurarea cursului (iulie-august);
  • se vor facilita întâlniri locale pentru clarificări şi schimb de experienţe (început de septembrie, pentru îndrumătorii cursului „De-a arhitectura mini” şi „De-a arhitectura în şcoala mea”);
  • asociaţia conduce ateliere regionale de formare axate pe construirea echipei profesor-voluntar, planificarea optimă a activităţilor educative de tip non-formal, simulări de utilizare a metodelor şi tehnicilor de învăţare experenţială (sfârşit de august – început de septembrie, pentru îndrumătorii cursului „De-a arhitectura în oraşul meu”)
Activităţile de pregătire sunt conduse de către specialişti în domeniul mediul construit şi în domeniul educaţiei, facilitatori şi formatori cu experienţă, direct implicaţi în elaborarea sau implementarea programelor educative De-a arhitectura.

După parcurgerea activităţilor de pregătire, îndrumătorii primesc certificarea noastră pentru a putea susține cursurile și pentru a le servi la portofoliul profesional.

MEMBRI FONDATORI AI ASOCIAŢIEI DE-A ARHITECTURA:
  • Corina Croitoru – arhitect, membru OAR B
  • Miruna Grigorescu – arhitect, MA management urban, project manager AFI Europe, membru OAR B
  • Vera Marin – arhitect cu specializare în urbanism, lector universitar, preşedinte ATU, arhitect asociat SQUARE BAU, membru RUR, APUR, UAR şi OAR
  • Claudia Pamfil – arhitect cu specializare în urbanism, trainer, director Grupul pentru Dezvoltare Locală (GDL)
  • Mina Sava – arhitect asociat A STIL, membru OAR B, preşedinte Asociaţia De-a Arhitectura
  • Eliza Yokina – arhitect asociat SYAA, membru OAR B