Urban Up - proiectul care reinventează tinerii

Am acceptam provocarea primită recent de la Blogal Initiative, să-mi amintesc de cele mai dragi activităţi ale copilăriei mele. Mi-a fost dificil să selectez câteva, căci am avut foarte multe. Deşi unele erau mai uşoare, iar altele mai complicate, ţin minte că mă descurcam cu brio şi mai ieşeam şi învingător de câteva ori pe zi.

Îmi amintesc de leapşa pe culori, de pititea, sticluţa cu otravă, ca mai târziu să mă îndrăgostesc de tenis cu piciorul şi fotbalul nostru cel de toate zilele. Nu uit nici de lapte-gros, ah, ce mai săream până la primul om. De multe ori profitam de slăbiciunea celor ce formau şirul şi acolo aterizam, rupându-l.
Aveam jocuri frumoase pe atunci, eram generaţia cu cheia la gât, nu mi-e ruşine să o spun, şi nu de puţine ori am ajuns în faţa părinţilor cu genunchii juliţi sau cu hainele pline de praf, însă fericişi şi mândri de "isprăvile" noastre.

Vă mai amintiţi de Măgăruşul?

Era acel joc care stârnea cel mai mare amuzament. Se făcea un cerc format din câţiva copii, iar mingea era pasată de la unul la altul, iar cel de la mijloc trebuia să o prindă sau să o atingă (în funcţie de regulile din fiecare regiune în care se juca acest joc). Dacă “măgăruşul” reuşea să facă asta, scăpa de titulatură, iar cel care o pierdea îi lua locul. Cel mai mult îmi plăcea la acest joc să dau mingea printre picioarele celui din cerc. Acest lucru însemna că mai stătea o tură acolo. Ah, ce glume se mai făceau pe seama celor care erau pe rând măgăruşi.

Tot la capitolul minge rămân, căci băiat fiind, mai mult cu mingea m-am jucat.

Pătrăţica (un fel de tenis cu piciorul)
La acest joc terenul trebuia împărţit în patru pătrate, dar noi ne extindeam la şase sau chiar opt, acestea reprezentând terenul fiecăruia, iar mingea trebuia să treacă pe la fiecare şi să fie atinsă doar o dată.

Regretul meu este că pe timpuri nu existau locuri de joacă. Astăzi există parcuri mai multe şi terenuri sintetice, chiar şi săli de sport (unele cu plată), noi însă nu am avut acest noroc şi de câte ori doream să mai încingem un fotbal în curtea şcolilor, eram alungaţi de jandarmi, de parcă ne-am fi pregătit să furăm ceva.
Locurile noastre de joacă erau străzile. Un noroc putem spune că am avut: nu erau atât de multe maşini ca acum, cel puţin în provincie. Acum străzile sunt sufocate de automobile. Nu mai putem să mergem nici pe trotuare, dar să se mai joace copiii pe acolo.

Jocurile copilăriei mele pot fi trecute cu uşurinţă într-o carte. Astăzi trăiesc în epoca gadget-urilor sofisticate şi super-inteligente. Este trist, ştiu, dar extrem de realist. Când ies deseori din casă, nu mai zăresc copii pe stradă care să joace nici măcar şotronul, asfaltul este curat, nu mai are cretă pe el, nici ţările, iar de ţevile cu cornet ce să mai zic? A murit împuşcatea! Copiii de azi îşi dau întâlnire pe Facebook, se mai văd doar în poze pe Instagram şi fac vlogging pe Youtube. Jocurile lor sunt on-line, la calculator, gen Counter Strike şi Fifa. Nu îi condamn, erele sunt diferite şi nici nu spun că este o involuţie pentru evoluţie.
Am avut, cu ajutorul acestui articol, şansa să retrăiesc, măcar virtual, emoţia jocurilor interesante din trecut, şi tot cu acest articol am acceptat provocarea de a susține Urban Up!, un proiect inițiat de Asociația De-a Arhitectura, care le oferă elevilor de liceu o bună oportunitate de a-și cunoaște orașul. Proiectul a fost derulat în anul 2017 în cadrul programului „Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”. Totodată, pot fi organizate ateliere și în 2018, fie în licee, în săptămâna Școala Altfel, fie ca activități ale Clubului De-A Arhitectura. Detalii găsiți pe http://www.de-a-arhitectura.ro.

Despre proiect

Proiectul a vizat creșterea gradului de conștientizare în rândul liceenilor cu privire la legăturile care există între spațiile pe care le folosim zi de zi și procesele prin care ele se transformă. Scopul a fost ca aceștia să înțeleagă impactul spațiilor asupra calității vieții și să capete deschidere către o dezvoltare urbană „isteață” printr-o experiență educațională atractivă legată de aspecte ce trebuie cunoscute de orice cetățean: ce înseamnă a construi și a contribui la schimbarea mediului construit, ce servicii publice sunt necesare într-o localitate, rolul instituțiilor, condițiile de folosire în siguranță a spațiilor etc., ca sursă de dezvoltare personală, profesională și de civism.

Susţine Asociaţia De-a Arhitectura
  • Se construieşte prin educaţie. Construcţia creşte când:
  • Copiii şi adulţii înţeleg şi iubesc valorile mediul construit şi sunt activi în comunităţile lor
  • Profesioniştii mediului construit se implică prin educaţie în societate
  • În educaţie, joaca, experimentul şi creativitatea sunt luate în serios
  • Sponsorizarea Asociaţiei De-a arhitectura va ajuta la continuarea şi dezvoltarea proiectelor prezentate. Iată ce se va putea face:
  • Se va asigura acces la curs pentru mai mulţi copii din şcolile din întreaga ţară, asigurându-le materialele didactice (caietul elevului, materiale de bricolaj, materiale ajutătoare pentru expediţiile prin oraş).
  • Se va continua organizarea de întâlniri inspiraţionale ale copiilor cu arhitecţii.
  • Se va continua şi se va extinde formarea îndrumătorilor arhitecţi şi învăţători pentru proiectele educaţionale ale programului De-a arhitectura.
  • Se va mulţumi copiilor, învăţătorilor şi arhitecţilor care sunt, cu toţii, voluntari implicaţi cu curaj în derularea cursului: prin susţinerea evenimentelor prezentărilor finale şi prin premii acordate acestora.
  • Se va dezvolta această activitate pe termen lung şi se va îmbunătăţi vizibilitatea acţiunilor.

 20%, ADICĂ DOUĂZECI LA SUTĂ

CUM?
Modalitatea de redirecţionare e foarte simplă:
1. Compania ta calculează suma aferentă celor 20% din impozitul pe profit. Suma redirecţionată nu poate fi mai mare de 5 la mie din cifra de afaceri. Aceste cheltuieli sunt deductibile.
2. Apoi încheie un contract de sponsorizare cu Asociaţia De-a Arhitectura.
3. Plăţile trebuie făcute până la 31 decembrie, pentru ca suma să poată fi scăzută din impozitul pe profit aferent anului fiscal.

Acest tip de sponsorizare nu presupune cheltuieli suplimentare şi nu afectează profitul net al companiei. Avantajele sunt libertatea de a alege destinaţia unei sume care, în alte condiţii, ajunge la stat şi susţinerea unei cauze bune, fără niciun fel de cheltuieli.

ÎNSCRIERI

Pentru Asociaţia De-a Arhitectura, anul şcolar 2018-2019 începe acum. Se pregătiesc deja cele necesare pentru a oferi asistenţă unui număr de clase din ciclul primar, şcoli de stat, care doresc să desfăşoare cursurile dezvoltate de noi:
  • PENTRU ELEVII DIN CLASA PREGĂTITOARE, I SAU A II-A: DE-A ARHITECTURA MINI, curs opţional (curriculum la decizia şcolii sau extracurricular)
  • PENTRU ELEVII DIN CLASA A III-A, A IV-A SAU A V-A: DE-A ARHITECTURA ÎN ORAŞUL MEU, curs opţional (curriculum la decizia şcolii sau extracurricular) ce face parte din oferta la nivel naţional, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4422 din 28 august 2014.
  • PENTRU ELEVII DIN CLASA A VI-A, A VII-A, A IX-A, A X-A SAU A XI-A: DE-A ARHITECTURA ÎN ŞCOALA MEA, curs opţional (curriculum la decizia şcolii sau extracurricular)
  • PENTRU ELEVII DIN CLASA A VI-A, A VII-A SAU A VIII-A: ŞCOLARI ÎN SIGURANŢĂ, curs extracurricular
  • PENTRU ARHITECŢI VOLUNTARI
În programul de asistenţă se pot înscrie numai clasele din şcolile de stat. Şcolile private care doresc sprijinul nostru ne pot contacta folosind adresa de e-mail: inscrieri@de-a-arhitectura.ro.

FORMARE

Asistența oferită de noi şcolilor conține pregătirea prealabilă a celor ce vor susţine cursurile opţionale în anul şcolar următor, profesorii claselor selectate și arhitecții voluntari ce îi vor spijini, aduși împreună pentru a consolida colaborarea în pregătirea și susținerea orelor, pentru a aprofunda conţinutul programului educațional, pentru a exersa metodele interactive de învăţare şi pentru a beneficia de transferul de experienţe de la un an şcolar la altul.

În funcţie de programul educaţional ales, înainte de începerea fiecărui an şcolar:
  • se vor ghida viitorii „îndrumători De-a arhitectura” în studierea individuală a materialelor metodologice şi didactice pentru familiarizarea cu structura şi conţinutul cursului, definirea nevoii de sprijin din partea asociaţiei şi clarificarea unor aspecte organizatorice necesar a fi întreprinse de către instituţia şcolară pentru desfăşurarea cursului (iulie-august);
  • se vor facilita întâlniri locale pentru clarificări şi schimb de experienţe (început de septembrie, pentru îndrumătorii cursului „De-a arhitectura mini” şi „De-a arhitectura în şcoala mea”);
  • asociaţia conduce ateliere regionale de formare axate pe construirea echipei profesor-voluntar, planificarea optimă a activităţilor educative de tip non-formal, simulări de utilizare a metodelor şi tehnicilor de învăţare experenţială (sfârşit de august – început de septembrie, pentru îndrumătorii cursului „De-a arhitectura în oraşul meu”)
Activităţile de pregătire sunt conduse de către specialişti în domeniul mediul construit şi în domeniul educaţiei, facilitatori şi formatori cu experienţă, direct implicaţi în elaborarea sau implementarea programelor educative De-a arhitectura.

După parcurgerea activităţilor de pregătire, îndrumătorii primesc certificarea noastră pentru a putea susține cursurile și pentru a le servi la portofoliul profesional.

MEMBRI FONDATORI AI ASOCIAŢIEI DE-A ARHITECTURA:
  • Corina Croitoru – arhitect, membru OAR B
  • Miruna Grigorescu – arhitect, MA management urban, project manager AFI Europe, membru OAR B
  • Vera Marin – arhitect cu specializare în urbanism, lector universitar, preşedinte ATU, arhitect asociat SQUARE BAU, membru RUR, APUR, UAR şi OAR
  • Claudia Pamfil – arhitect cu specializare în urbanism, trainer, director Grupul pentru Dezvoltare Locală (GDL)
  • Mina Sava – arhitect asociat A STIL, membru OAR B, preşedinte Asociaţia De-a Arhitectura
  • Eliza Yokina – arhitect asociat SYAA, membru OAR B