Se uită lung la
telefonul şi îi veni să îl arunce încă o dată, dar cuvintele i se părură mult
prea tăioase. Nu mai respiră, nu mai clipi din ochi şi nici nu îşi mai ridică
privirea din smartphone. „Tot aşa aruncă telefoanele?” aceste cuvinte i
se repetau în capul său.
Cu o zi în
urmă...
Tudor, un tânăr
în vârstă de 16 ani, elev la cel mai bun liceu din Ploieşti, primeşte de la
părinţii săi ultimul răcnet de smartphone, ultima fiţă, cum spune tineretul de
azi.
Tătăl, colonel
urcat în grad, mama, deputat în Parlamentul României.
Tudor, văzând
cadoul, îl ia bucuros, începe să-i potrivească setările după bunul plac şi iese
din casă pentru a se lăuda la amicii săi de noua „bijuterie”. Însă anturajul
său nu era tocmai ortodox. Mult alcool se regăsea în gaşca lui Tudor. Şi nu
cumva bere, ci băuturi fine, de existenţa cărora mulţi oameni mari nici nu
ştia.
Tudor, aşadar,
iese în oraş şi desface o sticlă de şampanie. Când ospătarul scosese pe
jumătate dopul, Tudor îl opri.
-
De
aici lasă-mă pe mine, porunci el. Haideţi să vă arăt cât de tare este acest
telefon.
-
Dar,
domnule, făcu ospătarul.
-
Ţi-am
zis să mă laşi.
Şi apucând
marginea telefonului cu palma, o introduse sub dop şi împinse până ce acesta
ieşi. Aplauzele din partea celor prezenţi nu întârzie să apară. Între timp
ospătarul se retrase, lăsându-i pe tinerii gălăgioşi să-şi facă de cap. Aflat
în capul mesei, Tudor butona telefonul şi, într-un moment de nervozitate îl
aruncă pe masă, acesta lovind un pahar cu şampanie care se răsturnă peste el.
Un amic sări numaidecât să ridice paharul şi, apucând telefonul pentru a-l
şterge, ca nu cumva lichidul să fi pătruns în el, fu oprit de Tudor, care îi
apucă mâna.
-
Lasă-l,
şi aşa îl sparg, la ce nervi am.
-
Iulia?
întrebă băiatul.
-
Da.
Nu mai vrea să fim împreună.
-
Grav.
-
Ospătar!
strigă Tudor. Adu-mi un 50 de wiskey.
-
Da,
domnule, imediat.
A doua zi, Tudor
se trezi în patul său şi primul lucru pe care îl făcu, fu să apuce telefonul.
Se uită buimac prin cameră, dar nu îl găsi. Se ridică din aşternut, apucă
hainele de ieri seară şi le aruncă, dar telefonul nu se zărea. Începu să îşi
pipăie buzunarele de la pantaloni şi smartphone-ul nu se simţea deloc. Strigă
deodată puternic:
-
Mamă! Ştii cumva ce am făcut cu telefonul?
- Tu nu ai făcut nimic cu el care să îi fie
bine. Este la tatăl tău, a plecat să îi pună folie şi să-ţi cumpere şi o husă.
Nu se poate să îţi baţi joc de el.
În timpul acela,
uşa de la casă se deschise şi tatăl îşi făcu apariţia.
- Bine, tată, abia mi l-aţi dat şi azi stau
să îl caut ca un turbat în toată casa? rispostă Tudor.
-
Şi
ţi-l dau şi acum, din nou, dar mai securizat puţin.
- Nu am nevoie de rahaturile astea, nu îmi
sunt folositoare. În plus, îmi îngreunează navigaţia pe el.
- Fiule, cine te-a păcălit? Nu ai de unde să ştii
cum este un lucru dacă nu îl încerci. În primul rând, folia de protecţie oferă
o soluţie ultra-performantă de prevenire a accidentelor tip ecran crapăt la
câteva zile după ce tocmai a fost cumpărat un dispozitiv mobil. Posesorii
pasionaţi de iPhone, Samsung sau HTC de ultimă generaţie, cum eşti tu,
chiar au nevoie de acest accesoriu. Această invenţie revoluţionară, datorită
elasticităţii, se poate mula pe orice suprafaţă curbată, oferind protecţie
completă întregului device. Stratul de polimeri din compoziţie ajută la
regenerarea membranei pentru a elimina urmele de uzură zilnică sau zgârieturi
de nivel mediu.
-
Tată, te rog, nu…
- Ai răbdare, Tudor, că nu am terminat! Uite,
vezi, cineva a ataşat-o cu uşurinţă. Odată lipită pe ecranul dispozitivului
tău, cu ajutorul unui spray special, folia s-a mulat pe suprafaţa ecranului şi
a devenit invizibilă, dar prezenţa ei este de-a dreptul salvatoare. Nu îmi
spune că nu te interesează. Poate că dacă îţi mai spun că a fost creată cu
ajutorul nano-tehnologiei utilizate pentru protejarea elicelor de la elicopterele
militare, altfel m-ai privi.
Şerb ridică din sprâncene. Aşa
ceva nu mai auzise.
- Folia de protecţie, să ştii bine, acţionează
ca scut de protecţie pentru accidente de toate felurile şi rezistă în mod
excepţional unor şocuri semnificative. Bine, la tine nu e cazul de accidente,
la deja se poate numi raid.
-
Adică?
-
Adică tu îl foloseşti pe post de obiect zburător. Îl
arunci pe unde apuci.
-
De parcă ai fost tu lângă mine, ca să vezi cum îl
folosesc.
- Nu am fost, dar ştiu cum procedai cu celălalt, iar de data asta mi-am luat măsuri. Pe lângă folie ţi-am luat şi o husă. Dar nu pentru mult timp, e provizorie. Am văzut în timp ce mă întorceam spre casă, pe internet, pe www.exit.ro, unele şi mai bune. Deja am comandat şi aştept să vină coletul.
-
Nu pot să cred. Ai comandat o husă când se găsesc
atâtea pe toate drumurile.
- Nu orice husă, băiete, ci una specială, de
la nişte oameni speciali, care ştiu să îşi facă treaba. Husa este HUSA CLEAR
TEMPERED GLASS BACK COVER. Îţi spun şi ce ştie să facă: Este formată din două
părţi, are marginile de aluminiu şi spatele din sticlă.
Marginile îţi va păstra telefonul în siguranţă la şocuri
puternice. Partea din spate este din sticlă incoloră şi păstrează aspectul luxury şi original
al telefonului. Ambele părţi sunt prevăzute cu materiale speciale
(cauciuc/burete) pentru a-ţi proteja telefonul, la rândul lui, de contactul cu
husa. Aşadar, pot spune că am asigurat un tânăr plin de viaţă, supărăcios, care
pune dragostea pe primul loc. Mă întreb, oare, aşa s-o comporta şi fata cu care
vorbeşti tu? Tot aşa aruncă telefoanele sau ştie să ţină la bunurile ei? A, da,
am uitat, părinţii ei nu au banii noştri.